
Am deschis congelatorul și am văzut cele două caserole primite de la mama pline cu afine. Le aveam de ceva timp, așa că era timpul să iau atitudine și să le găsesc o întrebuințare. Aveam și ceva xylitol (zahăr de mesteacăn), un îndulcitor natural pe care mama îl folosește la gemurile pentru tatăl meu, care are diabet. Am pus mâna pe telefon și am sunat-o pentru a afla rețeta (ați ghicit, mama e baza!). Am primit metoda de lucru, dar nu am primit cantități…se pare că timpul și cantitatea de xylitol depind foarte mult de cât de dulci și zemoase sunt fructele. Bun, să zicem că am înțeles, acum să trecem la treabă. Nu era în plan să postez rețeta, așa că prea multe poze nu am făcut, dar o să mă bazez pe niște explicații atât legate de prepararea gemului, cât și de sterilizarea borcanelor. Așa că, dacă aveți ceva fructe uitate prin congelator, vă propun să le dați o șansă cu o dulceață fără zahăr. Bineînțeles că merge la fel de bine și cu fructe proaspete.
Ingrediente:
- 2 kg afine congelate (atât am avut eu la îndemână)
- 350 – 400 g xylitol (zahăr de mesteacăn, un îndulcitor natural). În funcție de cât de dulci sunt fructele, puteți pune mai mult sau mai puțin.
- Opțional: extract natural de vanilie
Mod de preparare gem:
Am pus afinele congelate într-o oală încăpătoare cu fund dublu. Le-am lăsat puțin să se descongeleze, timp în care ele au început să își lase zeama.
Le-am pus pe foc mediu și am început să le fierb, amestecând din când în când, având grijă să nu se ardă. Nu am adăugat apă, o să vedeți că zeama lăsată de ele e suficientă.
Timpul de fierbere ține și de cât de zemoase sunt afinele. Eu le-am fiert până când lichidul a scăzut substanțial și gemul s-a îngroșat până la consistența dorită de mine. În timpul fierberii, spuma care s-a format deasupra gemului, am îndepartat-o din când în când cu o spumieră.
Xylitolul (zahărul de mesteacăn) l-am adăugat cu aproximativ 15 minute înainte ca gemul să fie gata. Adăugați inițial 350 g, gustați și mai adăugați dacă simțiți nevoia de mai dulce. Ca atare gramajul de xylitol e orientativ, în funcție de cât de dulci sunt fructele și în funcție de preferințele voastre.
Un alt test pe care l-am făcut în timpul fierberii a fost să pun câte o linguriță de gem pe o farfurie și să verific ca pe margini gemul să nu fie prea apos, lichid sau să se scurgă ușor.
Când folosesc și extract de vanilie, îl adaug cu 5 minute înainte ca gemul să fie gata.
Când gemul a fost gata, l-am transferat în borcanele spălate și sterilizate. Ca să evitați crăparea vreunui borcan la contactul cu gemul fierbinte, puneți o lamă de cuțit sub borcan. Sau dacă nu vă încântă metoda cuțitului, atunci puteți să așezați borcanele în timpul umplerii pe o tavă metalică rece. Am sigilat bine cu capac toate borcanele.
Am întors borcanele pline cu gem cu fundul în sus și le-am ținut așa pentru vreo 10 minute. După care le-am întors înapoi și am lăsat gemul să se răcească la temperatura camerei. A doua zi am transferat borcanele în cămară.
Metodă de sterilizare borcane:
Înainte de sterilizarea la cuptor a borcanelor, acestea trebuie spălate foarte bine.
Eu dețin o mașină de spălat vase, așa că etapa spălării borcanelor a mers foarte ușor.
Bineînțeles că toată această operațiune poate fi făcută și manual, printr-o spălare temeinică a borcanelor și capacelor cu apă caldă și detergent de vase. La final clătiți foarte bine toate borcanele, în mai multe ape. Ultima apă de limpezire trebuie să fie cu apă rece.
Pe tava cuptorului așezați toate borcanele cu gura în sus.
Introduceți tava cu borcane și capace în cuptorul rece și setați cuptorul la 150 grade. Nu băgați borcanele reci în cuptorul încins pentru că există riscul să se spargă.
Am lăsat borcanele la cuptor minim 15 minute. O să observați că pe final apa se evaporă complet de pe suprafața borcanelor. Am întredeschis ușa cuptorului și le-am lăsat să se răcească treptat. Moment în care m-am apucat de gem. E bine ca sterilizarea borcanelor și umplerea lor cu gem să fie făcută în aceeași zi.
PS: eu am folosit borcane de la Ikea (cu capac de sticlă) care se închid etanș. Acestea au și o gumă pe gura borcanului pe care nu am bagat-o la cuptor, dar am scăldat-o în apă clocotită cu detergent, le-am spălat bine și le-am clătit în mai multe ape, după care le-am pus la uscat pe niște prosoape foarte curate pentru a evita contaminarea. La fel de bine se pot folosi borcane normale, cu capac metalic.
Să ne fie de bine!
Vă pup,
H.