
Am testat rețeta de clătite clasice în tot felul de variante în încercarea de a înlocui făina albă. Am testat și cu făină integrală, dar parcă gustul era diferit. Nu știu dacă a fost de vină marca sau poate pur și simplu așa mi s-a părut mie. Cert este că cea mai apropiată variantă de clătitele clasice ale mamei mele mi s-au părut acestea de azi, cu făină de ovăz.
De mult timp fac clătite americane cu făină de ovăz, dar niciodată nu încercasem și clătitele clasice cu ovăz. Și mare a fost greșeala, pentru că îmi plac la nebunie. Clar clătitele clasice franțuzești au un loc aparte pentru mine față de cele americane, pentru că acestea au fost clătitele copilăriei mele și cu ele sunt eu obișnuită.
E un desert perfect pentru weekend, atunci când avem în plan ceva dulce și bun.
Ingrediente:
- 1 ou
- 200 ml lapte de vacă cu grăsime 1,5%
- 75g făină de ovăz Solaris
- un praf de sare
- puțin ulei de cocos pentru prăjit clătitele
- Opțional: extract de vanilie, portocală, coajă de lămâie, etc
Notă: în locul laptelui de vacă am folosit și lapte de ovăz The Bridge (care nu conține zahăr) și rețeta a funcționat. Nu garantez și pentru alte variante de lapte vegetal. Trebuie doar mai mulă grijă la întoarcerea clătitelor, acestea fiind mai sensibile.
Mod de preparare:
1 Am bătut ușor oul cu sarea si extractul de vanilie (sau extract de portocală, coajă de lamâie, etc) .
2. Am adăugat 1/2 din cantitatea de lapte și făina de ovăz. Se amestecă bine până când se obține un aluat omogen.
3. Se adaugă și restul de lapte și se amestecă compoziția. Aluatul format se lasă la odihnit timp de 10 – 15 minute.
4. Se coc clătitele pe ambele părți, una câte una, într-o tigaie antiaderentă. Clătitele coapte se așează pe o farfurie, acoperite cu capac.
Metodă prăjire- Se unge tigaia încinsă cu foarte puțin ulei de cocos (ne ajutăm de o pensulă) și se toarnă un polonic din aluatul de clătite. Mișcăm tigaia circular pentru a răspândi aluatul pe întreaga suprafață. Se lasă clătita la prăjit pe o parte, iar când aceasta e coaptă se întoarce cu atenție și pe partea opusă. Nu vă grăbiți cu întorsul, că vi se rupe clătita. Clătitele din făină de ovăz sunt ușor mai sensibile ca cele din făină albă. Când clătita este coaptă pe ambele părți, se trece pe o farfurie și se reia întregul procedeul de la capăt, până terminăm aluatul.
Noi azi le-am înfulecat cu puțin gem de casă și au fost delicioase.
Să ne fie de bine și voi să aveți poftă!
Vă pup,
H.